NU fi captiv in propriul corp! Va propunem un stil de viata sanatos – CITITI CU ATENTIE.
Niciodată nu este prea târziu să devenim mai frumoşi şi mai sănătoşi, niciodată nu este prea târziu pentru o schimbare!
Am promis ca vom posta un articol care sa va ajute sa intelegeti ce inseamna un stil de viata sanatos si VA PROPUNEM sa lecturati in week-end cu atentie acest articol, chiar daca articolul e lung , ganditi-va ca o faceti pentru voi si sanatatea voastra si a celor dragi, incearca macar acum sa lasi emisiunea preferata de la TV sau verificarea contului de Facebook si fa ceva pentru tine…
Degeaba vi la sport daca atunci cand ajungi acasa deschizi frigiderul si nu mai ti cont de nimic! Pentru a atinge nivelul dorit si pentru a fi sanatos trebuie sa combini miscarea cu un stil de viata sanatos…asa ca pregateste-te pentru o lectura care iti va folosi pe viata…
Plutim într-un exces de tehnologie şi ne complacem într-un sedentarism ambalat frumos. Ne lăsăm păcăliţi de preţurile mici şi ambalajele atractive. Suntem ignoranţi în faţa cuvântului „gras” şi ne prefacem că nu există în dicţionar, sau cel puţin nu în relaţie cu noi.
Trăim într-o junglă în care imaginea primează. Un angajat activ si sportiv este un angajat mai eficient şi îi fură locul unuia sedentar. Însă oare dincolo de imagine chiar nu suntem conştienţi de faptul că persoanele active au cu până la 40% mai puţine şanse să facă cancer, infarct sau alte afecţiuni fatale?
De exemplu renunţă la sucul pe care îl ai în mână, mergi pe jos la servici şi invită-ţi amicii la o plimbare în parc, nu la o terasă. Acorda mai multa atentie alimentelor ce le consumi si intreaba-te tot timpul : ce valoare energetica au? Ce aport de vitamine au? Ce aport de minerale? Proteine? Fibre?
Toata ziua te-ai abtinut de la dulciuri si te-ai impacat cu vointa si puterea ta de stapanire. Asta pana seara, cand ori de intorci de la ora de Kangoo Jumps, Rebound AAS, Brasil ori de la activitatile tale zilnice, cand simti ca ti se inmoaie genunchii daca nu mananci repede niste ciocolata sau alte produse zaharoase…nu ai rezolvat nimic, doar ai lucrat cam degeaba la sala…
La mese indeparteaza tentatii nedorite cum sunt : maioneza, untul, ketch-up, in ceea ce priveste painea, cea mai buna alegere este painea prajita sau painea de secara. Evita croissant-ul, briosele si sari peste unt si margarina.
In acesti 3 ani in care am tinut clase am discutat cu multe cliente in privinta alimentatiei si stilului de viata sanatos, astfel am constatat ca participantii la clase nu cunosteau principiile unui stil de viata sanatos, fie tineau regimuri disociate, fie nu se alimentau suficient. Asadar ne-am propus sa va facem cunoscute mai multe aspecte privind un stil de viata sanatos.
Am reusit ca reducand treptat consumul de sucuri, mezeluri ( care contin 80 % sare si nimic altceva folositor ), dulciuri si prajeli, dar crescand consumul de legume, fructe si carne de peste, sa vedem rezultate din ce in ce mai bune, am reusit sa scad in greutate , sa ma tonifiez mai bine, per total ne simtim mai bine, facem fata provocarilor de zi cu zi din ce in ce mai bine, putem spune ca ne-am schimbat stilul de viata.
Nu v-ati saturat de regimurile care promit marea cu sarea?? pentru multe femei, batalia cu greutatea este una fara sfarsit, curele de slabire si regimurile disociate deregleaza organismul…alege un regim alimentar variat si echilibrat.
Nu este adevarat ca toti grasii mananca mai mult decat slabii, exista studii care au aratat ca multi mananca chiar mai putin decat slabii, motivele pentru arderile defectuase sunt hormonii, mostenirea genetica dar mai ales prea multe cure de slabire care deregleaza organismul.
Decat sa va chinuiti sa incercati diverse cure de slabire si sa renuntati iar apoi sa luati in greutate de 2 ori mai mult, mai bine v-ati lamuri o data pentru totdeauna ce e sanatos sa mancati, si sigur rezultatele vor veni…dar nu in 2 luni cum vrea toata lumea, ci trebuie sa ai rabdare, ambitie si consecventa. Rezultate incep sa se vada dupa 3 luni de stil de viata sanatos, cu alimentatie echilibrata si miscare.
„Captiv în propriul corp”, inspirat de drama reală: 1 din 4 români sunt obezi, peste 40% dintre copii sunt supraponderali.
Sper ca acest film să-i inspire pe cei care vor să slăbească sau pur şi simplu să-şi schimbe stilul de viaţă. Se spune că dragostea trece prin stomac, dar chiar îţi iubeşti copilul atunci când alegi să-i oferi junk food?
„Septembrie 2012: Mama şi copilul în faţa unui fastfood. Ea, posibilă femeie de afaceri care vorbeşte la un telefon pe care îl ţine cu umărul, cu mâna dreaptă butonează un Ipad, iar cu stânga îi îndeasă în gură cartofi prăjiţi fetiţei gălăgioase de nici un an, pentru a înceta să ţipe ca să-şi poată continua conversaţia.
Peste câţiva ani, ca orice mamă, aceasta îşi vedea fetiţa frumoasă, sănătoasă şi deşteaptă, chiar dacă oamenii din jur o tratau diferit. De ce? Pentru că devenise supraponderală. Odată cu această povară au mai apărut şi alte consecinţe. Din cauza kilogramelor micuţa devenise leneşă la şcoală, hainele se transformaseră în duşmani, iar ea devenise ursuză şi fără prieteni.
De mică a fost prinsă într-o capcană a propriului corp din care nu putea ieşi. Singurul lucru care o mai putea face fericită era să mănânce mai mult şi mai mult, iar la 7 ani ajunsese să poarte haine de adult. Părinţii erau la fel de ocupaţi ca să conştientizeze existenţa unei probleme.
În liceu, sistemul, colegii şi profesorii îi dădeau senzaţia că vina îi aparţine pentru situaţia în care se află. A început să chiulească şi să se ascundă în camera ei, într-o lume virtuală, sub un fals cont de facebook, cu poze ale altor fete de vârsta ei, la care doar aspira.
Până la 25 de ani nu se uitase niciodată cu atenţie în oglindă, nu avusese niciun iubit, iar toate încercările de a-şi găsi un loc de muncă au fost eşuate. La evaluarea medicilor situaţia era deja alarmantă, i se recomandase o dietă drastică, mişcare zilnică şi în cele din urmă intervenţii chirurgicale, însă acest lucru nu s-a întâmplat, a considerat că este prea târziu. Micuţa Irina, care acum era deja mare devenise fericită în lumea ei virtuală, însă mâncatul în exces se întâmpla în viaţa reală.
22 mai 2042, ora decesului :11:05. Irina a murit la numai 32 de ani de infarct miocardic asociat unor comorbidităţi multiple: sindrom metabolic, dizlipidemie, diabet zaharat, hipertensiune. Totul a început cu 31 de ani în urmă, când pentru a nu-şi deranja mama s-a împrietenit cu cartofii prăjiţi”.
Acesta este doar un „film” , însă cazuri asemănătoare sunt infinite în viaţa reală şi este înfricoşător ca un sfert dintre noi să ne supunem acestui risc cu ignoranţă.
Fiecare dintre noi se poate regăsi într-o mai mică sau o mai mare măsură în exemplul „Irinei”, sau mamei absorbită de job. Suntem înghiţiţi de stresul zilnic şi de eterna scuza „nu am timp” să am grijă de mine, să fac mişcare sau să duc un stil de viaţă echilibrat.
Iata cum poti sa iti constitui singura un regim de viata sanatos, cunoscand urmatoarele:
1. Totul despre VITAMINE, MINERALE, GLUCIDE, LIPIDE, FIBRE si PROTEINE.
2. Despre CARBOHIDRATI si cum se duce pofta de dulce….
3. Retentia de apa in corp si cum scapam de ea..
4. Tabel cu valoarea nutritiva a mai multor alimente
Sa incepem….
1.Totul despre VITAMINE, MINERALE, GLUCIDE, LIPIDE, FIBRE si PROTEINE.
Rolul VITAMINELOR
Am tot auzit inaintea inceperii orelor fetele discutand despre vitamine, mituri ca s-ar ingrasa, ca vitaminele nu sunt bune intr-o dieta, mai jos aveti cateva informatii despre vitamine si importanta lor .
Scopul principal al alimentatiei nu este acela de alungare a senzatiei de foame, ci, in a asigura elementele nutritive esentiale pentru o functionare optima a organismului. Din nefericire in Romania calitatea hranei este foarte slaba, vitaminele si mineralele fiind prezente in cantitati foarte mici.
Ele se impart in doua categorii: hidrosolubile ( solubile in apa ) si liposolubile ( solubile in grasimi ).
Vitaminele din categoria celor hidrosolubile trebuie asigurate zilnic, deoarece nu se depoziteaza in organism. Pot fi luate in orice cantitati deoarece surplusul va fi eliminat, neprezentind nici un pericol. Vitaminele hidrosolubile nu sunt depozitate in organism, excesul fiind excretat de rinichi prin urina. Din aceasta cauza, alimentatia noastra trebuie sa ne furnizeze in mod constant aceste vitamine, care ne ajuta sa ne pastram starea de sanatate.
Vitamine hidrosolubile : vitamina C si complexul de vitamine B . – Trebuie consumate zilnic!!
Beneficiile vitaminelor hidrosolubile si ce alimente contin aceste vitamine :
Vitamina B1(thiamina): ajuta la arderea glucidelor si proteinelor, la normalizarea functiei sistemului nervos, participa la procesul de crestere. Scaderea nivelului de tiamina în organism provoaca insomnie, iritabilitate, dureri si parestezii în membre, reducerea capacitatii de munca fizica si intelectuala.. Se găseşte cu precădere în: mere, pere, prune, nuci, alune, lămâi, fasolea, mazarea, soia, ficatul, carnea de porc, drojdiile alimentare si de bere, nucile.
Vitamina B2: (riboflavina):. participa la respiratia celulara, metabolismul proteic, mareste rezistenta organismului catre substantele toxice si microbiene. Carenta de riboflavina provoaca leziuni ale limbii, zabalute, conjunctivita, fotofobie, lacrimare, caderea parului, dereglari de hemopoieza si sinteza a hemoglobinei, micsoreaza continutul de glicogen în ficat si rezistenta organismului fata de infectii, retine cresterea organismului. Riboflavina se afla în drojdiile de bere si alimentare, ficat, carne, albus de ou, peste, nuci, soia, rosii, conopida, pere, mere, căpşuni, agrişe şi lămâi.
Vitamina B3 : participa în metabolismul proteic, lipidic, glucidic, mineral, normalizeaza functia suprarenalelor. Insuficienta de acid pantotenic provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos, al pielii. Sunt bogate în Vitamina B3 drojdiile alimentare si de bere, tarâtele de cereale, leguminoasele, ficatul, carnea, pestele, morcovul, conopida, tomatele.
Vitamina B6 (piridoxina) intervine în metabolismul aminoacizilor, hemoglobinei, favorizeaza cresterea, functionarea celulelor nervoase, participa în sinteza ureei, serotoninei, histaminei, în transformarea triptofanului în vitamina PP, împiedica depunerea colesterolului în peretii arterelor.
Lipsa vitaminei B6 se manifesta prin anemie, acumularea fierului liber în serul sanguin, în ficat, splina cu aparitia hemosiderozei, provoaca scaderea rezistentei la infectii s.a. Piridoxina se gaseste în drojdiile de bere si alimentare, în galbenusul de ou, în ficat, carne, peste, leguminoase, tarâte de cereale, în varza, spanac.
Vitamina B12 (ciancobalamina) intervine în sinteza hemoglobinei, îndeplineste rolul de protector al celulei hepatice cu actiune lipotropa, mareste rezerva de glicogen din ficat, stimuleaza procesul de crestere.
Lipsa acestei vitamine provoaca anemia pernicioasa cu sindromul anemic si tulburari nervoase. Vitamina B12 se gaseste în ficat, rinichi, oua, lapte, carne, peste, drojdiile de bere si alimentare, ea se sintetizeaza în cantitati considerabile de catre flora intestinala.
Vitamina C: (antiscorbutică) are rol hotărâtor în buna funcţionare a tuturor organelor şi ţesuturilor. Lipsa acestei vitamine din organism determină apariţia scorbutului. Sursa cea mai importantă de vitamina C o reprezintă fructele proaspete: măceşe, agrişe, cocacăze, portocale, grapfruit şi lămâi, marar, patrunjel
Vitamina H (biotina) are rol important în procesul de creştere şi rezistenţa la boli infecţioase. În insuficienta de biotina apare uscaciunea pielii, scade pofta de mâncare si masa corporala, se observa slabiciune generala si somnolenta. Se găseşte în zmeură, banane, galbenusul de ou, ficatul, legumele proaspete.
Vitaminele liposolubile :
Vitamina A (retinolul) asigura adaptarea ochiului la întuneric, normalizeaza cresterea si reproducerea, mareste integritatea pielii, mucoaselor, scheletului, dintilor, rezistenta organismului la infectii, stimuleaza sinteza glicogenului în ficat si sporeste continutul colesterolului în sânge, participa la sinteza hormonilor steroizi si sexuali.
Carenta vitaminei A scade adaptarea ochiului la întuneric cu aparitia hemeralopiei («orbul gainii»), provoaca îngrosarea pielii, uscarea corneei (xeroftalmie), mareste receptivitatea organismului la infectiile aparatului respirator, tractului digestiv (faringite, bronsite, enterocolite), duce la retenta cresterii copiilor, pot aparea malformatii congenitale.
Surplusul vitaminei A în organism micsoreaza pofta de mâncare, provoaca hiperestezia pielii. Vitamina A se gaseste în ficat, lapte, smântâna, frisca, unt, galbenusul de ou. Ea poate patrunde în organism cu hrana sub forma de provitamina, numita caroten si în ficat se transforma în vitamina A.
Sunt bogate în caroten morcovul, urzica, varza rosie, salata verde, ardeii grasi, gogosarii, tomatele, ciresele, caisele, prunele, fragii s.a. Carotenul se asimileaza mai bine în prezenta proteinelor si lipidelor.
Vitamina D (calciferolul) participa la absorbtia calciului si fosforului din intestin, la depunerea lor în schelet si dinti, mareste rezistenta organismului la infectii, normalizeaza functionarea glandelor tiroida, hipofiza, pancreas. Lipsa vitaminei D la copii provoaca rahitism, iar la maturi – osteoporoza, osteomalacie. Vitamina D se gaseste în unt, frisca, smântâna, galbenusul de ou, untura de peste.
Vitamina E (tocoferolul) îndeplineste un rol important în procesele de reproducere, dezvoltarea embrionului, ea determina functionarea tesutului muscular si celui nervos, participa la acumularea glicogenului în ficat. Carenta tocoferolului în organism provoaca hemoliza eritrocitelor, tulburari de reproducere ca sterilitate la barbati si femei, malformatii congenitale, avort, moartea intrauterina a fatului, hipogalactie la mama, tulburari musculare si nervoase. Vitamina E contin ouale, ficatul, laptele, untul, uleiul vegetal nerafinat, pâinea neagra, alune, banane, portocale.
Vitamina K (filochinona) este importanta în procesul de coagulare a sângelui, micsoreaza permeabilitatea capilarelor, favorizeaza procesul de regenerare a tesuturilor. Lipsa ei duce la aparitia hemoragiilor musculare, cerebrale si apare mai des dupa tratamente îndelungate cu antibiotice si sulfanilamide care distrug flora intestinala, capabila de a sintetiza vitamina K. Ea se afla în legumele verzi (varza, spanac, cereale), tomate, galbenusul de ou, brânzeturi, ficat, carne, peste.
Vitamina F: este indispensabilă pentru metabolismul grăsimilor, favorizând sintetizarea lecitinelor umane care intră în compoziţia creierului. Se găseşte în struguri şi seminţe de mac
Rolul mineralelor si oligometalelor
Substantele minerale intra în componenta hranei si sunt necesare la formarea tesuturilor, participa în procesele biologice si fiziologice ale organismului.
Calciul intra în componenta tesutului osos. Ionii de calciu stabilizeaza membranele celulare. El este necesar pentru normalizarea proceselor de oxidare la nivelul sistemului nervos si de contractie a muschilor, activeaza unii fermenti si hormoni, participa în procesul de coagulare a sângelui, are actiune antiinflamatorie si desensibilizanta. Sunt bogate în calciu laptele si produsele lactate.
Fosforul participa la procesele de pastrare si de folosire a informatiei genetice, de biosinteza a acizilor nucleici, proteinelor, de crestere si separare a celulelor. Sunt bogate în fosfor : ficatul, pestele, carnea, laptele, produsele lactate. Fructele si legumele contin o cantitate mai mica de fosfor.
Potasiul regleaza metabolismul hidro-salin si intracelular, presiunea osmotica, asigura echilibrul acido-alcalin, functia miocardului, mareste excretia sodiului si a apei din organism, deci ajuta la eliminarea apei din corp. Cantitati sporite de potasiu contin fructele uscate, cartofii, carnea, pestele, leguminoasele, strugurii si alte fructe si legume.
Magneziul poseda actiune antispastica, vasodilatatoare, mareste peristaltismul intestinal, eliminarea bilei si a colesterolului prin intestin.
Deficitul de magneziu mareste excitabilitatea neuromusculara, provoaca halucinatii auditive, senzatia de teama, tahicardie. Sunt bogate în magneziu tarâtele de cereale, leguminoasele, fructele uscate, ouale, nucile, sfecla, salata verde, morcovul.
Iodul asigura functia normala a glandei tiroide, în lipsa lui apare gusa. Iodul se afla în cantitati mari în produsele marii (peste, alge s.a.), în oua, ceapa, usturoi.
Fluorul se afla în dinti, oase, muschi, glandele endocrine. În lipsa lui apare caria dentara. Sunt bogate în fluor ceaiul, laptele, galbenusul de ou, pestele de mare, spanacul, tomatele si apa de baut.
Zincul este necesar organismului pentru cresterea normala, dezvoltarea si maturizarea sexuala, normalizarea hemoglobinei si a proceselor de regenerare a tesuturilor. Sunt bogate în zinc carnea, pestele, ficatul, ouale, brânzeturile, nucile, cerealele, ciupercile.
Bromul este un sedativ al sistemului nervos, utilizarea lui este binevenita în insomnie. El se gaseste în mar, struguri, fragi, pepene galben, usturoi, sparanghel, morcov, telina, varza, ceapa, praz, tomate.
Nichelul stimuleaza functia pancreasului si se indica în diabet. Se gaseste în morcov, varza, spanac, fasole, ceapa, tomate, struguri.
Litiul este un echilibrant psihic, indicat în cazuri de insomnie, melancolie, oboseala, psihastenie, stari depresive. El se întâlneste în numeroase produse vegetale.
Ce sunt GLUCIDELE ??
Glucidele intra în componenta celulelor, tesuturilor, fermentilor, unor hormoni, a factorilor de coagulare a sângelui.
Cele mai importante glucide sunt glucoza, fructoza, zaharoza (zaharul), galactoza (glucidul din lapte), amidonul (glucidul din legume si cereale), celuloza si hemiceluloza (existente în vegetale), pectina, glicogenul (din muschi si ficat).
Ele au o importanta deosebita la vârstnici si cei ce sufera de constipatii si se limiteaza în caz de procese inflamatorii si peristaltism marit al intestinului.
Este daunator si surplusul de glucide: provoaca obezitate, infiltratia lipidica a ficatului. Consumul produselor alimentare bogate în amidon, al fructelor si legumelor cu continut înalt de glucide are unele prioritati fata de zahar, bomboane si alte dulciuri.
Procesul de degajare a energiei la arderea glucidelor se produce rapid, comparativ cu alte surse energetice ale organismului.
De aceea glucoza si zaharoza se recomanda sportivilor la antrenamente si competitii.
ATENTIE!! Zaharul este un produs cu energie calorica înalta, lipsit de vitamine, saruri minerale, fibre vegetale, substante pe care le contin produsele vegetale.
Ce sunt LIPIDELE ( GRASIMILE )?
Grasimile îndeplinesc un rol energetic în organism si se folosesc la lupta acestuia contra frigului, intra în componenta celulelor organismului, contribuie la absorbtia vitaminelor liposolubile si servesc ca sursa a acestor vitamine.
Grasimile se depoziteaza ca substanta de rezerva în tesutul adipos sub piele, în jurul unor organe. Rezervele adipoase cresc la consumul exagerat de grasimi alimentare si glucide, ducând la obezitate.
Consumul în exces al grasimilor bogate în acizi grasi saturati are ca urmare cresterea colesterolului în sânge cu depunerea lui în peretii arterelor. în acizi grasi saturati sunt bogate untul, untura de porc, carnea, pestele gras.
Ce sunt FIBRELE alimentare ?
Fibrele alimentare sunt deosebit de benefice pentru sanatate. Iata cum puteti sa le includeti in dieta dumneavoastra.
Fibrele alimentare se gasesc in special in fructe, legume, cereale integrale si leguminoase si sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a preveni si trata constipatia. Dar fibrele pot oferi si alte beneficii; ele reduc riscul diabetului si bolilor de inima.
Daca aveti nevoie de mai multe fibre in dieta dumneavoastra, nu va ingrijorati. Cresterea cantitatii de fibre zilnice se face usor.
Ce sunt PROTEINELE?
Lipsa proteinelor în alimentatie duce la stari de denutritie cronica, diferite boli, istovirea celulelor nervoase, retinerea cresterii la copii, micsorarea sintezei hormonilor suprarenalelor, hipofizei, tiroidei, pancreasului, glandelor sexuale, micsorarea masei corpului, anemie, leucopenie, polihipovitaminoza, dereglari ale metabolismului mineral (osteoporoza); pielea devine uscata, unghiile – fragile, cade parul.
Este daunator pentru organism si surplusul de proteine. Excesul lor în ratia alimentara se soldeaza cu supraîncarcarea organismului cu produsele metabolismului proteic, cu intensificarea proceselor de putrefactie în intestine, cu supraîncarcarea ficatului si rinichilor.
Sunt bogate în proteine carnea (20%), pestele (18%), ouale (12,7%), brânza de vaci (18%), cascavalul (30%), soia (35%), fasolea (21%), nucile (18%), pâinea (8%), pastele fainoase (11%).
Alimentatia rationala recomanda ingerarea în 24 ore a 1 g de proteine la 1 kg de greutate corporala. Asadar, o persoana cu masa corpului de 55 kg are nevoie zilnic de 55 g de proteine.
2. Despre CARBOHIDRATI si cum se duce pofta de dulce….
Toata ziua te-ai abtinut de la dulciuri si te-ai impacat cu vointa si puterea ta de stapanire. Asta pana seara, cand ori de intorci de la ora de Kangoo Jumps, Rebound AAS, Brasil ori de la activitatile tale zilnice, cand simti ca ti se inmoaie genunchii daca nu mananci repede niste ciocolata sau alte produse zaharoase…
Pofta de carbohidrati se manifesta printr-o senzatie de foame accentuata si o pofta de dulciuri, paste, paine, fast-food si snack-uri de nestavilit.
Dulciurile, carbohidratii complecsi si toate alimentele in care ai obiceiul sa te refugiezi functioneaza ca un drog.
Ele duc la o crestere a nivelului de zahar din sange si a nivelului de insulina, ceea ce produce noi si noi pofte.
In plus, carbohidratii cresc cantitatea de serotonina din creier, iar acest lucru creeaza o noua dependenta, mai ales in cazul celor la care nivelul acestui hormon era scazut.
Pentru ruperea acestui cerc vicios, cea mai buna solutie este sa mananci regulat, Ia o gustare la fiecare 2-3 ore, si ai grija sa contina neaprat proteine, pentru ca ele mentin constant nivelul de zahar din organism. Saritul meselor face ca acesta sa scada, ceea ce iti va activa pofta de dulciuri datatoare de energie.
3. Retentia de apa in corp si cum scapam de ea..
Surplusul de apa, in tesuturi, reprezinta o problema frecventa si da batai de cap, multora dintre femei. Picioare si miini umflate, tranzit intestinal lent, greutate corporala ridicata.
CUM SCAPAM DE RETENTIA DE APA?
A) Bea mai multa apa ! Desi pare o contradictie, lipsa unei hidratari corespunzatoare duce la retentie hidrica, pentru ca organismul isi face provizii, depozitind apa, in celule. Daca retii apa, in tesut, consuma cit mai multe lichide si nu uita ca 8 pahare cu apa/zi reprezinta cantitatea ideala, pe care trebuie sa o bei. In reducerea retentiei, consumul de apa reprezinta principalul “tratament”.
B) Include bananele, in meniul tau ! 2, 3 banane/zi pot face minuni si te pot scapa de surplusul de apa, din tesut. Amesteca-le cu cereale integrale, fa-ti un smoothie sau maninca-le, pur si simplu, la cele 2 gustari.
C) Cumpara, de la piata, citeva legaturi de ridichi ! Sint un excelent diuretic natural, ce ajuta la reducerea retentiei hidrice, cit ai clipi. Si inca ceva: nu arunca frunzele lor ! Foloseste-le, in salata.
D) Fa exercitii fizice ! Miscarea reprezinta un excelent remediu natural, pentru retentia hidrica. Prin procesele fiziologice (transpiratie, urina), apa in exces este eliminata din organism.
E) Maninca sanatos ! Asigura-te ca regimul tau contine, zi de zi, sufieciente fructe si legume, care iti asigura vitamine si minerale esentiale. Pepenele rosu si castravetele ar trebui incluse, cit mai des, in meniu, pentru ca aduc apa si potasiu, organismului.
F) Fereste-te de diuretice ! E adevarat ca ele elimina surplusul de apa, din organism, dar, odata cu el, pierzi si alte substante importante, necesare unei bune functionari a organismului. Decit sa apelezi la pastile, mai bine ajuta-te cu remedii naturale.
In speranta ca informatiile v-au fost de ajutor…
Pentru orice informatie sau sfat ne puteti contacta…24FIT – www.24fit.ro
| Denumirea produsului (100 gr.) | ||||
| Lapte si derivate | Proteine % | Lipide % | Glucide% | Calorii/100gr. |
| Lapte de vaca integral | 3,5 | 3,5 | 4,5 | 65 |
| Lapte de vaca degresat | 3,5 | 1,7 | 4,9 | 50 |
| Lapte de oaie | 6,0 | 7,5 | 4,6 | 113 |
| Lapte de capra | 3,5 | 3,7 | 4,5 | 67 |
| Lapte de vaca batut | 3,2 | 2,9 | 5,5 | 63 |
| Iaurt din comert | 3,2 | 2,6 | 4,0 | 54 |
| Lapte praf | 27 | 24 | 40 | 498 |
| Branza grasa de vaca | 13,0 | 9,0 | 4,5 | 155 |
| Branza dietetica de vaca | 18,0 | – | 4,0 | 90 |
| Branza de burduf | 27,4 | 27,4 | 0,5 | 369 |
| Telemea de oaie | 18,9 | 24 | 1,0 | 305 |
| Telemea de vaca | 19,4 | 20,4 | 1,0 | 273 |
| Cascaval | 25,0 | 19,0 | 1,0 | 283 |
| Branzeturi topite | 7,0 | 36,0 | 0,9 | 366 |
| Carne si derivate | Proteine % | Lipide % | Glucide % | Calorii/100gr. |
| Carne de vaca slaba | 20,4 | 2,2 | – | 104 |
| Carne de vaca grasa | 12,0 | 24,5 | – | 277 |
| Carne de porc slaba | 20,4 | 6,3 | – | 142 |
| Carne de porc grasa | 15,0 | 30,0 | – | 340 |
| Carne de oaie | 17,0 | 12,0 | – | 181 |
| Carne de miel | 18,0 | 20,0 | – | 260 |
| Carne de gaina | 21,0 | 6,0 | – | 142 |
| Carne de pui de gaina | 20,1 | 10,2 | – | 177 |
| Carne de curca | 24,5 | 8,5 | – | 179 |
| Carne de gasca semigrasa | 18,4 | 20,0 | – | 261 |
| Carne de rata | 19,6 | 6,0 | – | 136 |
| Carne de iepure | 22,0 | 1,0 | – | 100 |
| Parizer,cremwursti | 13,0 | 26,0 | – | 295 |
| Salam de Sibiu | 26,5 | 43,4 | – | 512 |
| Salam de vara | 20,0 | 47,0 | – | 519 |
| Carnati | 18,0 | 26,9 | – | 324 |
| Sunca presata | 24,9 | 20,7 | – | 294 |
| Muschi tiganesc | 21,6 | 26,3 | – | 333 |
| Leberwurst | 16,8 | 30,1 | – | 349 |
| Pateu de ficat | 19,6 | 19,5 | – | 261 |
| Peste | Proteine % | Lipide % | Glucide % | Calorii/100gr. |
| Crap | 18,9 | 2,8 | – | 104 |
| Salau | 19,4 | 0,4 | – | 83 |
| Stiuca | 19,1 | 0,4 | – | 82 |
| Somn | 16,8 | 18,8 | – | 224 |
| Scrumbii de Dunare | 14,2 | 25,9 | – | 299 |
| Calcan | 17,0 | 2,0 | – | 88 |
| Stavrid | 16,6 | 5,1 | – | 115 |
| Cod | 19,0 | 1,0 | – | 87 |
| Hering | 18,0 | 10,0 | – | 167 |
| Macrou | 22,0 | 10,0 | – | 183 |
| Conserve de peste si icre | Proteine % | Lipide % | Glucide % | Calorii/ 100gr. |
| Crap in sos tomat | 10,6 | 6,9 | 4,3 | 125 |
| Cod in sos tomat | 14,9 | 1,3 | 2,9 | 85 |
| Heringi in sos tomat | 16,2 | 10,4 | 1,8 | 170 |
| Macrou in sos tomat | 14,5 | 10,6 | 1,6 | 164 |
| Stavrid in sos tomat | 15,5 | 6,6 | – | 125 |
| Fileu de macrou de ulei | 16,2 | 20,7 | – | 259 |
| Heringi in ulei | 13,7 | 28,9 | – | 325 |
| Sardine in ulei | 19,3 | 21,6 | – | 280 |
| Icre crap | 25,0 | 3,0 | – | 130 |
| Icre stiuca | 27,0 | 1,5 | – | 125 |
| Icre negre (caviar) | 26,0 | 15,0 | – | 246 |
| Icre Manciuria | 35,0 | 12,0 | – | 255 |
| Oua/bucata | Proteine % | Lipide % | Glucide % | Calorii/100g |
| Ou de gaina | 7,0g | 6,0g | 0,6g | 171 |
| Galbenus de ou de gaina | 16,0 | 32,0 | 0,3 | 364 |
| Albus de ou de gaina | 13,0 | 0,2 | 0,5 | 57 |
| Ou de rata | 7,0g | 8,0g | 0,2g | 104 |
| Legume proaspete | Proteine % | Lipide % | Glucide % | Calorii/100g |
| Ardei gras verde | 1,1 | 0,2 | 2,5 | 17 |
| Ardei gras rosu | 1,3 | 0,4 | 7,3 | 39 |
| Cartofi noi | 1,7 | 0,2 | 17,4 | 80 |
| Cartofi maturi | 2,0 | 0,15 | 19,0 | 88 |
| Castraveti | 1,3 | 0,2 | 2,9 | 19 |
| Ceapa verde | 1,0 | 0,2 | 3,5 | 20 |
| Ceapa uscata | 1,5 | 0,2 | 8,0 | 40 |
| Ciuperci | 5,0 | 0,5 | 2,3 | 35 |
| Conopida | 2,8 | 0,3 | 3,9 | 30 |
| Dovlecei | 0,9 | 0,1 | 3,2 | 18 |
| Fasole verde | 2,0 | 0,2 | 5,7 | 33 |
| Mazare verde boabe | 8,4 | 0,5 | 14,0 | 96 |
| Morcovi | 1,5 | 0,3 | 8,8 | 45 |
| Pastarnac | 1,4 | 0,5 | 15,0 | 72 |
| Patrunjel radacina | 1,1 | 0,8 | 10,0 | 53 |
| Rosii | 1,3 | 0,2 | 4,8 | 27 |
| Praz | 2,3 | 0,4 | 9,9 | 54 |
| Ridichi de luna | 0,6 | 0,1 | 3,8 | 19 |
| Ridichi de iarna | 1,3 | 0,1 | 4,9 | 26 |
| Salata verde | 1,9 | 0,3 | 2,9 | 22 |
| Sfecla rosie | 1,3 | 0,1 | 9 | 43g |
| Spanac | 3,5 | 0,3 | 2 | 25 |
| Telina radacini | 1,4 | 0,3 | 5,9 | 33 |
| Urzici | 7,9 | 0,7 | 7,1 | 68 |
| Usturoi | 7,2 | 0,2 | 26 | 137 |
| Varza alba | 1,8 | 0,2 | 5,8 | 33 |
| Varza rosie | 1,9 | 0,2 | 5,6 | 33 |
| Legume conservate | Proteine % | Lipide % | Glucide % | Calorii/100gr. |
| Fasole verde | 1,1 | 0,4 | 2,5 | 18 |
| Mazare verde | 6,5 | 0,5 | 10 | 72 |
| Ghiveci in bulion | 1,4 | 0,5 | 3,7 | 26 |
| Tomate in bulion | 1,7 | 0,4 | 3,1 | 23 |
| Vinete in bulion | 1,0 | 0,5 | 1,5 | 15 |
| Tocana de legume | 1,0 | 6,0 | 3,1 | 73 |
| Ardei | 1,2 | 8,0 | 8,0 | 112 |
| Pasta de tomate | 5,4 | – | 15,4 | 85 |
| Bulion de tomate | 3,6 | – | 11,6 | 62 |
| Legume deshidratate | Proteine % | Lipide % | Glucide % | Calorii/ 100gr |
| Cartofi rondele | 7,8 | 0,4 | 77,0 | 350 |
| Ciuperci | 41,7 | 1,7 | 30,8 | 313 |
| Morcovi | 9,0 | 1,5 | 61,4 | 303 |
| Legume murate | Proteine % | Lipide % | Glucide % | Calorii/ 100gr |
| Castraveti in otet | 0,6 | – | 1,5 | 9 |
| Gogosari in otet | 0,8 | – | 2,6 | 14 |
| Salata de varza rosie | 1,0 | – | 3,0 | 16 |
| Salata de sfecla rosie | 1,0 | 1,0 | 8,2 | 38 |
| Varza acra | 1,2 | – | 3,3 | 18 |
| Fructe proaspete | Proteine % | Lipide % | Glucide % | Calorii/100gr |
| Banane | 1,3 | 0,6 | 13,4 | 66 |
| Caise | 1,0 | – | 13,0 | 57 |
| Capsuni | 1,0 | 1,0 | 9,0 | 50 |
| Cirese | 1,0 | 0,3 | 18,0 | 81 |
| Coacaze | 1,5 | 0,6 | 10,2 | 54 |
| Fragi de padure | 1,3 | 1,0 | 9,8 | 54 |
| Grapefruit | 0,5 | 0,2 | 6,5 | 30 |
| Gutui | 0,5 | 0,5 | 14,2 | 65 |
| Lamai | 0,9 | 0,7 | 6,2 | 36 |
| Mandarine | 0,8 | 0,1 | 8,7 | 40 |
| Macese | 4,1 | 1,2 | 21,8 | 117 |
| Mere | 0,3 | 0,5 | 15,0 | 67 |
| Mure | 1,5 | 1,4 | 14,1 | 77 |
| Pepeni galbeni | 0,5 | 0,1 | 5,0 | 23 |
| Pepeni verzi | 0,5 | 0,1 | 5,4 | 25 |
| Pere | 1,0 | 1,0 | 16,0 | 79 |
| Piersici | 1,0 | – | 10,0 | 45 |
| Portocale | 0,8 | 0,2 | 10,1 | 47 |
| Prune | 0,6 | 0,1 | 21,0 | 89 |
| Zmeura | 1,0 | 1,0 | 14,0 | 71 |
| Struguri | 2,1 | 1,7 | 18,0 | 98 |
| Visine | 1,0 | 0,5 | 14,0 | 66 |
| Fructe uscate | Proteine % | Lipide % | Glucide % | Calorii/100g |
| Curmale | 1,9 | 0,6 | 74,0 | 316 |
| Mere | 1,0 | 1,0 | 55,0 | 239 |
| Pere | 2,4 | 0,4 | 70,0 | 300 |
| Prune | 2,5 | 0,5 | 71,0 | 306 |
| Smochine | 4,3 | 1,3 | 58,0 | 267 |
| Stafide | 2,5 | 0,5 | 71,0 | 306 |
| Sucuri de fructe si legume | Proteine % | Lipide % | Glucide % | Calorii /100g |
| Suc de mere | 0,09 | – | 17,4 | 72 |
| Suc de pere | 0,02 | – | 14,1 | 57 |
| Suc de prune | 0,09 | – | 13,7 | 56 |
| Suc de zmeura | 0,16 | – | 12,3 | 51 |
| Suc de struguri | 0,13 | – | 20,0 | 83 |
| Suc de tomate | 1,0 | – | 5,0 | 25 |
| Compoturi | Proteine % | Lipide % | Glucide % | Calorii/100g |
| Compot de caise | 0,5 | – | 14,0 | 59 |
| Compot de cirese | 0,4 | – | 15,5 | 65 |
| Compot de gutui | – | – | 17,0 | 70 |
| Compot de mere | 0,3 | – | 17,5 | 73 |
| Compot de pere | 0,2 | – | 20,5 | 85 |
| Compot de piersici | 0,6 | – | 16,1 | 68 |
| Compot de prune | 0,4 | – | 15,3 | 64 |
| Compot de visine | 0,4 | – | 15,5 | 65 |
| Compot de struguri | 0,5 | – | 19,0 | 80 |
| Leguminoase uscate | Proteine % | Lipide % | Glucide % | Calorii/100g |
| Fasole boabe | 23,0 | 1,7 | 47,7 | 303 |
| Linte boabe | 25,0 | 1,9 | 52,0 | 333 |
| Mazare boabe | 21,5 | 1,9 | 53,0 | 323 |
| Produse derivate din cereale | Proteine % | Lipide % | Glucide % | Calorii/100g |
| Paine de grau alba | 7,5 | 0,4 | 52,0 | 247 |
| Paine de grau intermediara | 7,5 | 0,7 | 48,0 | 234 |
| Paine de grau neagra | 8,4 | 1,2 | 48 | 242 |
| Paine de secara | 12,4 | 1,7 | 67,7 | 344 |
| Paine graham | 9,1 | 1,0 | 51,0 | 256 |
| Cornuri, chifle | 8,2 | 0,4 | 57,1 | 271 |
| Faina de grau | 11,8 | 1,4 | 72,0 | 356 |
| Faina de secara | 8,9 | 1,2 | 74,6 | 353 |
| Faina de porumb | 9,6 | 1,7 | 72,1 | 351 |
| Orez decorticat | 8,1 | 1,2 | 75,5 | 354 |
| Gris | 9,4 | 0,9 | 75,9 | 358 |
| Fulgi de ovaz | 13,6 | 6,3 | 63,3 | 374 |
| Paste fainoase obisnuite | 10,9 | 0,6 | 75,6 | 360 |
| Paste fainoase cu ou | 10,2 | 2,2 | 79,1 | 386 |
| Biscuiti | 8,2 | 9,5 | 74,0 | 425 |
| Fructe oleagenoase | Proteine % | Lipide % | Glucide % | Calorii/ 100gr |
| Arahide | 25,8 | 44,5 | 15,7 | 584 |
| Alune curatate | 12,0 | 63,0 | 17,0 | 705 |
| Masline negre | 20;0 | 35;0 | 7;2 | 437 |
| Masline verzi | 12,5 | 10 | 8,1 | 177 |
| Nuci | 21,0 | 59,0 | 3,7 | 650 |
| Grasimi | Proteine % | Lipide % | Glucide % | Calorii/ 100g |
| Smantana | 2,5 | 30,0 | 3,1 | 302 |
| Unt | 6,0 | 74,0 | 2,0 | 721 |
| Untura de porc | 0,2 | 99,6 | – | 927 |
| Ulei de floarea soarelui | – | 100 | – | 930 |
| Ulei soia | – | 100 | – | 930 |
| Margarina | – | 82,5 | – | 767 |
Kangoo Jumps Sibiu - 24FIT ( Silvia si Paul ) Instructori abilitati si formatori instructori 